Brasoveanu’ la volan #4: Noaptea pe ploaie

Eu am facut scoala de soferi toamna, aproape de venirea iernii. Ploi, lapovita, se facea dimineata tarziu, se insera devreme, eu nu puteam sa-mi programez ore decat ori foarte devreme, ori foarte tarziu. Stiti cum e cand inveti ceva: conditiile in care inveti ti se par cele normale mai tarziu 🙂 Daca mai adaug ca am facut si scoala, si am dat si examenul in Bucuresti, examenul primavara, dar tot plouase la „traseu”… plus ca am fost nevoit, la nici un an si jumatate de condus, sa fac un drum pana in nordul Germaniei si inapoi, in februarie, pe o vreme cainoasa…

Doamne, cat de mult uram, si urasc 🙂 , oglinzile exterioare pline de picaturi, uneori aproape inghetate, stergatoarele care nu mai faceau fata mizeriilor aruncate de masinile din fata, carosabilul ca un patinoar imprevizibil, pe care e musai sa-l simti din pedale, din volan, din tot comportamentul masinii, din tot corpul tau, care e musai sa se extinda la volumul masinii, sa fie una cu masina…

Pana la urma, „intarcatul” pe vreme nefavorabila m-a ajutat imens. Dar tot urasc sa merg noaptea, pe ploaie sau lapovita, in locuri necunoscute, unde doar GPS-ul si atentia imi sunt singurii aliati. Daca si drumul e prost marcat, de nu vezi unde e mijlocul si unde sunt marginile… Ata ete, ne descurcam 🙂 Pana la urma, a devenit chiar „funny”. E o provocare….